Noua carte a Mihaelei Radulescu a fost o dezamagire, in mare parte, pentru mine. Sunt exact ideile din cartile trecute, reciclate, cu insistenta mai mare pe partea moralizatoare.

Practic, desi ea isi promoveaza cartea ca fiind despre sentimentul iubirii, asa cum este trait atat de femei, cat si de barbati, acesta este numai punctul de plecare pentru o carte cu sfaturi...despre ORICE.

-sfaturi despre cum sa ne mentinem sanatosi: ,,Nu suntem grasi pentru ca suferim de vreo boala, ci pentru ca n-avem ambitia sa ne smulgem dulciurile, grasimile si painea din fata." (exemplele la capitolul asta continua de-a lungul intregii carti)
-despre faptul ca trebuie sa mergi la dentist (Are un text numai despre asta!) : ,,Doar sa nu exagerati cu ingrijitul si sa alegeti prost nuanta ,,alb WC" - adica aia neverosimil de alba (...)"
-...pana la cum sa ne aranjam casa (!?) : ,,Asa cum intr-o mancare reusita nu-si au locul chiar toate ingredientele, tot asa din casa ar trebui sa eliminam obiectele inutile si incomode, elementele care ne irita, tablourile care nu ne transmit nimic, covoarele care ne incurca.''
-despre cum sa ne crestem copii: ,, Cand ramai in pana de povesti, deschide o enciclopedie, vorbeste-i despre inventiile sau istoria lumii, da-i libertatea de a-si exprima talentele(...)"

...si multe alte sfaturi, date direct sau indirect. Nu neaga nimeni ca este o femeie cu experienta de viata, dar de aici pana la a da sfaturi despre orice e cale lunga.

Daca mai aveam vreo indoiala despre faptul ca aceasta e cea mai proasta din cele patru carti ale ei, textul de final vine sa imi spulbere indoielile, cu o rabufnire de feminism, inteles, ca in 90% din cazuri, gresit, cu urmatorul indemn adresat barbatilor:
,,Stiti, noi nu suntem masini de gatit, aspiratoare care doar primenesc aerul din jurul vostru sau instalatii de facut copii, ci suntem femei, deci avem visuri, planuri, indoieli, zile proaste, ciclu, angoase, temeri despre cat ne mai iubiti azi, fata de ieri...." Eu, una, fraza asta mi-o inchipui iesind din gura unei casnice cu bigudiurile in cap, cu o mana pe cratita si una in sold, amaratului care s-a intamplat sa ii iasa in cale in zilele alea cand e la ciclu si plina de angoase, ca sa folosesc chiar cuvintele autoarei.

Primele 3 carti ale ei chiar mi-au placut, mi s-au parut  calde, sincere, si mai pline de substanta. Aici sunt aproape numai texte care mascheaza diferitele ei nemultumiri la societatea romaneasca, la tot felul de excese care ne caracterizeaza, lucruri despre care am mai citit in prima ei carte, Despre lucrurile simple. Alt lucru care chiar mi-a placut la fostele carti erau povestirire in care dadea dovada de imaginatie si sensibilitate, acum vad ca nu a mai scris decat non-fictiune, nu inteleg de ce.

Ce-i drept, da dovada ca e aceeasi persoana preocupata de trairile ei interioare, pe care stie sa le puna pe hartie, lucru care nu-i usor deloc, si, ca si celelalte carti, te indeamna la reflectie...Dar asta dupa ce reusesti sa treci de toate truismele si moralizarile!

Cand am aflat ca Sophie Kinsella a mai scos o noua carte am fost atat de incantata! Asta deoarece, alaturi de Eric Emmanuel Schmitt si Amelie Nothomb, nu ma dezamageste la nici o carte. Si ma bucur ca nici de data asta nu a fost altfel, am citit Noaptea nuntii intr-un weekend, pe nerasuflate, desi aveam multe alte lucruri, prioritare, de facut. Dar am luat o pauza de destinere, buna dispozitie, si ras.

Oriunde ai citi, si orice ghid ti-ar spune acelasi lucru: nu se compara Varsovia cu Cracovia, in defavoarea primei. Asa ca dupa ce vazusem Cracovia, de care ramasesem intr-adevar foarte impresionata, aveam asteptari foarte scazute pentru Varsovia. Si chiar nu a fost cazul! Ce-i drept, orasul a fost distrus in proportie de 90 % in al Doilea Razboi Mondial, dar asta nu inseamna ca partea moderna a orasului nu ofera privelisti frumoase (foto 1), si oricum partea veche a fost reconstruita partial (foto 2 - 6). In Orasul vechi vei gasi si o statuie a sirenei care este considerata simbolul orasului, si parte a legendei de intemeiere (foto 3).

Varsovia este un important centru cultural si educational, cu 20 de teatre, 27 de muzee, si alte 13 institutii de invatamant superior. Indiferent ca pornesti inspre cartierul vechi, sau in directia opusa, sa vezi Universitatea din Varsovia si Biserica Sfanta Cruce - unde se afla inima lui Chopin, punctul de pornire este piata principala (foto 7) unde se afla Palatul Regal si coloana lui Sigismund.
Insa, desi Varsovia este un oras foarte frumos, locul care m-a impresionat cel mai mult din toata Polonia a fost Auschwitz. (foto 7 bis)

Fostul lagar de concentrare nazist este impartit de fapt in doua: Auschwitz I (foto 8) si Auschwitz II, sau Birkenau (foto 9).

Sunt destui  oameni care gasesc un loc care sa le placa atat de mult, incat il aleg ca destinatie ani la randul, pe principiul ca astfel merg la sigur. Eu fac parte din cealalta categorie: cred ca sunt prea multe locuri frumoase de vazut pe lumea asta, incat sa te cantonezi intr-un singur loc. Din cele peste 20 tari vizitate pana acum insa, locurile la care nu as spune ,,Nu'' niciodata, chiar in defavoarea unei excursii undeva necunoscut, le pot numara pe degetele de la o mana: Thailanda, in totalitate, Singapore, Peniscola (Spania), Karlovy Vary (Cehia), si mai nou, zona lacului Como, din Italia. (foto 1 & 2)